Manastirea Neamt
Manastirea Neamt este o manastire ortodoxa de calugari, situata în comuna Vanatori-Neamt, satul Manastirea Neamt, judetul Neamt. Este cel mai mare si mai vechi asezamant monahal din Moldova, fiind declarat monument istoric. In traditia locala, inregistrata si de cronicari, se pomeneste insa de niste calugari care ar fi venit de prin partile Dunarii - unii spun ca acesti calugari ar fi fost discipolii lui Nicodim, organizatorul vietii manastiresti in Tara Romaneasca - si ar fi intemeiat un schit chiar cu un veac mai inainte.
Manastirea Neamt este asezata la o distanta de 12 kilometri nord-vest fata de Cetatea Neamtului, pe valea rausorului Nemtisor. Manastirea Neamt mai este numita si "Ierusalimul ortodoxiei romane".
Arhitectura Manastirii Neamt
Biserica ctitorita de Stefan cel Mare este principalul monument istoric si de arhitectura moldoveneasca din incinta manastirii, de o eleganta si frumusete deosebite. Dimensiunile si monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea in constructie a unor elemente noi: pridvorul, situat in fata intrarii si sala mormintelor, sau gropnita, amplasata între pronaos si naos.
Pronaosul, de forma dreptunghiulara, este boltit cu doua calote sferice. Naosul, tot dreptunghiular, de dimensiuni mari, are doua abside laterale, semicirculare în interior si pentagonale in exterior, baza fiind formata din patru arce oblice sprijinite pe alte patru arce mari. Turla se ridica in mijloc, iar noua contraforturi masive sustin zidurile până la nivelul boltilor. Fatadele sunt frumos ornamentate in stil autohton moldovenesc, rezultat din imbinarea elementelor bizantine (ceramică smaltuita, caramizi si discuri diferit colorate, in verde, in galben, in brun) cu cele gotice (contraforturile si ancadramente de usi si ferestre). Discurile smaltuite si nisele impodobesc si turla, de forma octogonala, prevazuta cu patru ferestre. Pictura din absida principala, naos si sala mormintelor apartin ultimilor ani de domnie ai lui Stefan cel Mare, iar cea din pridvor si pronaos este din timpul lui Petru Rares.
Manastirea a suferit multe devastari si incendii distrugatoare, urmate de refaceri care au distrus treptat zugraveala initiala. A doua biserica inclusa în complexul manastiresc este biserica Sfantul Gheorghe, incorporata in zidul de incinta..
Scurt istoric al Manastirii Neamt
Izvoare istorice, care sa determine cu exactitate timpul si imprejurarile in care ea a luat fiinta nu exista. Traditii locale puternice, in mai multe versiuni, dovedesc existenta manastirii la sfarsitul celui de-al XIV-lea secol.
O inscriptie de pe un clopot din veacul al XIX-lea spune: "Acest clopot s-au varsat din materialul clopotului facut la 1393 de domnul Stefan cel dintai si care s-au topit la arderea manastirii Neamtu 1862 noiembrie 20".
Primul document scris ce ni s-a pastrat despre manastirea Neamt, este actul din 7 ianuarie 1407, din vremea lui Alexandru cel Bun, dat de acel "Vladica Iosif ", ruda apropiata a lui Petru Musat, ajuns primul mitropolit al Moldovei. Acest act arata ca la data pomenita, manastirea Neamt era inzestrata cu doua sate daruite de catre Petru Musat, doua mori, doua vii si mai avea si carti, odajdii si vase. Faptul acesta vine sa confirme existenta ei cu un personal destul de numeros inca la acea data.
Tot Petru Musat a zidit si prima biserica din piatra, pe locul unde se gasea pana nu demult biserica Sfantul Gheorghe. Dupa cutremurul din 1471, ctitoria lui fiind zdruncinata din temelii, Sfantul Stefan cel Mare va inalta o noua biserica, alaturi de cea veche si care va fi sfintita cu alai mare dupa izbanda de la Codrii Cosminului.
Gramaticul Dimitrie insemna in 1512 randurile de mai jos: "In acea vreme a venit si Albert, craiul lesesc, cu multa putere, si mult a sapat la cetatea Sucevei si n-a putut lua cetatea si s-a intors in desert. Iar Stefan Voevod a mers asupra-i cu putere cu oastea sa si l-a batut la Cozmin, in anul 1497 iar al domniei Sale anul 40 curgator luna lui octombrie 26, joi in ziua de Sfantul Dumitru. Si apoi s-a intors din razboi si a sfintit biserica aceasta in acelasi an, luna lui noiembrie, in 14."
Cladirile incintei, asa cum se prezinta ele astazi, dateaza din veacurile XVIII-XIX. Diferite insemnari, din care unele pe piatra, arata ca inainte de veacul al XVIII-lea au existat alte cladiri: o trapeza si o bucatarie zidite de Alexandru Cornea - 1540, o clisiarnita zidita de Ilias (1546-1551), chilii si turnuri, inaltate de diferiti domnitori si ierarhi moldoveni, care din cauza unor incendii, unor pradaciuni si unor intamplari dureroase s-au ruinat.
In anii 1958-1961, a fost reconstruita, intre chiliile de pe latura de est, biserica Sfantul Gheorghe. Acest lacas fusese zidit, la inceputul veacului al XIX-lea, pe locul unde altadata Petru Musat inaltase cea dintai biserica din piatra.
|