Manastirea Voronet
Manastirea Voronet - "Sixtina Rasaritului", asa cum este cunoscuta, Manastirea Voronet reprezinta astazi unul dintre cele mai frumoase lacasuri de cult ortodoxe de pe batranul continent. Ctitorita de Stefan cel Mare in anul 1488, in trei luni si trei saptamani, Manastirea Voronet, este o realizare importanta a constructorilor moldoveni, ce imbina elementele bizantine cu cele gotice.
La momentul realizarii, Manastirea Voronet nu avea pridvor, acesta fiind realizat mai tarziu de catre mitropolitul Grigore Rosca, in anul 1547, in timpul Voievodului Stefan, care se ocupa si de zugravirea peretilor exteriori si interiori ai manastirii. Mare carturar si colaborator apropiat al lui Petru Rares, in timpul caruia se demareaza programul de zugravire a manastirilor din nordul Moldovei, Grigore Rosca al carui portret se afla pictat in pridvorul manastirii, este considerat al doi-lea ctitor al Manastirii Voronet.
Unicitatea Voronetului este data de picturile murale de pe peretii exteriori ai acesteia, fondul predominant al frescelor fiind realizate cu renumita culoare "albastru de Voronet", obtinuta printrun procedeu chimic ramas un mister si astazi, una din capodoperele pictate fiind "Judecata de apoi".
Pictura exterioara a Manastirii Voronet apartine lui Grigorie Rosca, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-zugravi anonimi. Judecata de Apoi ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orientului crestin; specialistii o considera, prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposanto, demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie, imaginilor de la San Marco, din Siena, Assisi, Orvieto.
Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. "Judecata de apoi" capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii. Aici exista un schit de lemn, unde, conform traditiei, a trait Daniil Sihastrul caruia domnul, la ceas de cumpana in timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat si ajutor.
Cercetarile recente arata ca Daniil nu a fost o figura legendara ci o personalitate istorica reala. Printre pietrele funerare de la Voronet se afla si o lespede cu inscriptia: "Acest mormânt este al parintelui nostru David, ca schimnic Daniil".
Scurt istoric al Manastirii Voronet
prin osardia Biencredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant s-a inaltat, din 26 mai pana in 14 septembrie 1488, Manastirea Voronet cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe. In 1547 i s-a adaugat pridvorul si i s-a facut pictura exterioara sub privegherea Mitropolitului Grigorie Rosca, ce se odihneste in pridvor: Inca de la inceput Manastirea a fost binecuvantata cu calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vreamea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevarata lavra a isihasmului romanesc.
Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu. Tanara obste se straduieste sa imbine aromnios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si in indrumarea vizitatorilor. Manastirea Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipul ascetic al Sf. Onufirie".
|
